În 1900, Iordache N. Ionescu este ales să reprezinte Regatul român la Expoziţia Mondială de la Paris, de data aceasta fiind însoţit de taraful lui Cristache Ciolac (1870-1927), steaua muzicii lăutăreşti a momentului.

Preşedintele Franţei e vrăjit de melodii cu rezonanţă exotică pentru el, precum „Ciocârlia”, „La moară la hârţa-hârţa”, „Din Ploieşti până-n Gheboaia” sau „Lele cu scurteica verde”.